Poezii Ioana Haitchi

Poezii Ioana Haitchi

...

Poezii Ioana Haitchi

...

Poezii Ioana Haitchi

...

Poezii Ioana Haitchi

...

Poezii Ioana Haitchi

...

Cincopa Gallery

...

Poezii Ioana Haitchi

...

Sports

Totalul afișărilor de pagină

Imagini pentru teme create de Storman. Un produs Blogger.

Copyright © Ioana Haitchi 2013 - 2016

Copyright © Ioana Haitchi 2013 - 2016

Map Counter

Translations

FWT Homepage Translator

Ioana Haitchi on You Tube

https://www.youtube.com/c/IoanaHaitchi?gvnc=1

Ioana Haitchi on Pinterest

Persoane interesate

Most Trending

Sponsor

Recent comments

Popular Posts

miercuri, 16 martie 2016

Tu, floarea (Tú, la flor)

Totul îmi pare de piatră.
Pomul ăsta ce plânge tăceri
îmi pare o salcie
când îi văd ramurile-ascunse
în miezul fiecărei seri.

Totul e o geometrie de amintiri
atunci când mi te plimbi goală
şi treci ca o siluetă ce zboară,
umbra ta mă incită
să te simt la fiecare pas
ca pe-o gazelă rănită;
picioarele tale sunt tulpini mângâiate
ce-mi despoaie verbul
şi pătrund în pământ
pentru că simt rădăcina germinând
în pântecul tău, piele peste pielea mea
şi o simt până când vocea ta ca o adiere înnebunită
trezeşte dorinţa mea de-a te avea.

În tine pot simţi fiecare stea
ce dă fiori cu al tău sărut
în buzele mele pierdut
sau ascultându-ţi râsul, însoţindu-mi tristeţea sihastră
cu murmurul cerului în florile mele
să-ţi şoptesc…ce mult te iubesc.

Te iubesc !
Te iubesc în suspinul ce ţine
vântul ce-ţi spune pe nume
sau fiece floare ce-ţi poartă aroma nectarului
pe aripi deja pierdute
de fluture tandru.

© Cesar Curiel
© Traducerea Ioana Haitchi, 16.03.2016, Klausenburg
Foto: Internet


Tú, la flor

Todo me parece piedra.
Hasta el árbol que llora silencios
me parece un sauce
cuando lo veo ocultar sus ramas
en medio de cada noche.

Todo es una geometría de recuerdos
cuando caminas desnuda
y a paso de silueta vuelas
y tu sombra me provoca
que siento tuyo cada paso
como el de una gacela herida;
tus pies son cual caricia de tallo
que me despoja del verbo
que lleva la tierra
porque siento la raíz como germina
en tu vientre que es piel sobre la mía
y sentir a la vez tu voz como una brisa enloquecida
despertar en mi las ganas de tenerte.

Poder palpar en ti cada estrella
que tirita ausente con un beso tuyo
que se pierde en mis labios
o escuchar tu risa simbrar mi tristeza de ermitaño,
murmullo de cielo que en mi florece
para decirte al oído... Cuanto te amo.

Te amo...!
Te amo en el suspiro que tiene
el viento al decir tu nombre
o cada flor que lleva el nectar de tu aroma
en las alas ya pérdidas
de una tierna mariposa.

© Cesar Curiel

© Ioana Haitchi – Copyright – Toate drepturile rezervate